Tema în dezbatere: Perspective ecologice - Eco-poetici

Invitați: conf. univ. dr. Simona Popescu și prof. univ. dr. habil. Caius Dobrescu

„În lumile imaginare ale tragediei ecologice, atitudinile pasive și active se îmbină liber: viziuni perplexate ale distrugerii universale, cu un destrucționism paradoxal, care se pretinde anti-distructiv; oroarea neputincioasă în fața dezastrului global, cu o globală furie împotriva Mașinii presupusă a-l fi provocat.” (Caius Dobrescu)

„Ecologia, am reținut eu demult, la școală, de la doamna Moldovan, profesoara mea de biologie, înseamnă și «logica viului», iar asta m-a atras de copil, apoi s-a tot amplificat interesul meu pentru acest tip de «logică» (și nelogică) a Lumii – de la cea concretă, din proximitate, la, mai târziu, circulația ideilor în natură, cu tot cu mișcările, asociațiile, analogiile, tropismele, conexiunile, freamătul, Vântul Paraclet care leagă văzutele și nevăzutele, cele de jos cu cele de sus și tot așa. În limba greacă, οἶκος (oíkos) înseamnă „casă”, iar λογία (-logía) «știință», așadar vorbim despre studiul «casei» vieții, cum ar veni. Dar «casa» asta e lumea largă, cu multe încăperi, labirint deschis.” (Simona Popescu)