Cercetare

Expoziția ca mediu artistic

Invitat: Horea Avram, istoric de artă, teoretician media și curator independent, conf. univ. dr. la Departamentul de Cinematografie și Media, Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cercetează și scrie despre artă și cultura vizuală în relație cu noile tehnologii. Volume: Perspectiva negociabilă. Eseuri și comentarii despre practici artistice actuale (Eikon, 2021), Moving Images, Mobile Bodies. The Poetics and Practice of Corporeality in Visual and Performing Arts (Cambridge Scholars Publishing, 2018). Eseuri în: Encyclopedia of Aesthetics (Oxford University Press, 2014), Theorizing Visual Studies: Writing Through the Discipline (Routledge, 2013) și Enciclopedia imaginariilor din România. Patrimoniu istoric și identități cultural-lingvistice (Polirom, 2020). A fost bursier-cercetător al New Europe College (2017-2018) și curator pentru România la Bienala de la Veneția în 1999. Este președintele Asociației Internaționale a Criticilor de Artă – AICA România (din 2019). Organizator și moderator: Mihai Ometiță, lector dr. asociat SD SITT/CESI„Istoria culturii vizuale e în bună măsură o istorie a expozițiilor. Mai ales în perioada modernă, expoziția a devenit, dintr-o simplă alăturare a unor lucrări de artă prin academii și saloane, o practică discursivă în spații dedicate și platforme instituționale specifice. Expoziția s-a transformat, cu alte cuvinte, dintr-un simplu inventar, într-un mediu de expresie artistică. Repere sunt destule și e suficient să amintim în acest sens Salonul refuzaților (Paris, 1863), Armory Show (New York, 1913), Târgul Internațional Dada (Berlin, 1920), Exposition Internationale du Surréalisme (Paris, 1938), Cybernetic Serendipity (Londra, 1968), Când atitudinile devin formă (Berna, 1969), Les Immatériaux (Paris, 1985), Magiciens de la Terre (Paris, 1989), Sensation (Londra, 1997), documenta 10 (Kassel, 1997), Guangzhou Triennial (2002), documenta 11 (Kassel 2002), Future World: Where Art Meets Science (Tokio, 2015) etc. În prezentarea mea voi discuta care sunt mecanismele de semnificare pe care le mobilizează aceste expoziții, ce le face să fie importante și cum au contribuit la articularea celor mai elocvente concepte și moduri de înțelegere a lumii dincolo de conținutul lor artistic propriu-zis. În acest demers, voi încerca să definesc și să circumscriu rolul curatorului și al practicilor curatoriale, care e rostul instituțiilor și al inițiativelor independente, care sunt posibilele surse de finanțare ale artei contemporane, căutând să înțelegem care e parcursul de la idee la expoziție și de la a face birocrație la a scrie istorie” (Horea Avram).

Reactivarea arhivelor dansului – “producerea” şi “performarea” istoriei dansului

27 martie, în intervalul orar 12:00-14:00, în Laboratorul Multimedia SD SITT, Facultatea de Litere (demisol) Invitată: Corina Cimpoieru (coordonatoare a Centrului de Resurse. Arhivă, Centrul Național al Dansului București) Organizator și moderator: Mihai Ometiță, lector dr. asociat SD SITT/CESI

Oportunități Erasmus+, de la idee la proiect

Joi, 20 martie 2025, interval orar 12:00-14:00, Laboratorul Multimedia SD SITT, Facultatea de Litere (demisol) Invitată: Andra-Maria Dobre, responsabil pentru Comunicare la Agenția Națională care implementează Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate în România, unde lucrează din 2009. A fost, pe rând, responsabil de proiecte școlare (Comenius), de educație a adulților (Grundtvig), de vizite pregătitoare și de inițiativa Europass, coordonator al Departamentului de Comunicare. Vom discuta despre finanțările programului pentru studii universitare, pentru proiecte culturale și de cercetare. Din prezentare: „Erasmus+ este cel mai cunoscut program al Uniunii Europene și se bucură de un real succes în rândul beneficiarilor săi. Cu o extindere dincolo de domeniul învățământului superior, Erasmus+ se adresează în egală măsură educației școlare, educației adulților, formării profesionale (VET) și tineretului. Cu două acțiuni de intervenție, Erasmus+ finanțează mobilități de formare și parteneriate pentru cooperare. Prima se concentrează pe dezvoltarea competențelor individuale, cea de-a doua pe dezvoltare organizațională. Bugetul destinat României pentru anul 2025 este de aproape 160 milioane de euro.”

Finanțări pentru proiecte culturale prin Europa Creativă

Joi, 13 martie 2025, interval orar 12:00-14:00, Laboratorul Multimedia SD SITT, Facultatea de Litere (demisol) Invitat: Sorin Enuș, coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România. În ultimii 15 ani, a lucrat în punctele naționale de contact pentru programele UE legate de sectorul cultural: Cultura 2007-2013, MEDIA 2007, Europa pentru cetățeni și Europa Creativă. A făcut parte din echipa de coordonare la nivel național pentru Anul European al Dialogului Intercultural 2008 și a fost unul dintre experții implicați în grupurile de lucru organizate în timpul Președinției române a Consiliului UE din anul 2019. Vor fi prezentate principalele oportunități oferite de program, cu accent pe finanțarea proiectelor de cooperare europeană, precum și caracteristicile acestei linii de finanțare, criteriile de eligibilitate, tipuri de proiecte, conținutul dosarului de finanțare, procesul de depunere a aplicațiilor, precum și exemple de proiecte selectate.

Peisajul finanțărilor culturale: de la teorie la practică

Joi, 6 martie 2025, interval orar 12:00-14:00, Laboratorul Multimedia SD SITT, Facultatea de Litere (demisol) Dezbaterea va include o trecere în revistă a principalelor programe de finanțare disponibile la nivel național și european pentru proiecte culturale, recomandări pentru accesarea lor și scurte studii de caz. Invitata ediției, Bianca Floarea, alumna CESI, are o experiență profesională de peste 17 ani în cadrul unor organizații neguvernamentale și instituții publice, unde a lucrat ca manager de proiecte, specialist în afaceri europene și expert în programe de finanțare. Între 2014 și 2020, a coordonat Biroul Europa Creativă România – Cultura din Ministerul Culturii, unde a sprijinit organizațiile de profil să acceseze finanțări europene și să dezvolte parteneriate transnaționale. În prezent, lucrează ca independent în evaluarea de proiecte culturale și consultanță pentru obținerea de finanțări. Organizator: conf. univ. dr. habil. Laura Mesina, coordonator de programe de studii SD SITT/ CESI

Discurs și dezbatere în cercetarea științifică: disertația în Studii culturale

Organizatori: masteranzii CESI din anul al II-lea și lector dr. Corina Popa Actrița Sofia Crudu ne-a pregătit câteva sfaturi utile pentru gestionarea emoțiilor și controlul vocii în timpul prezentărilor publice. Întâlnirea vine în sprijinul masteranzilor care își pregătesc susținerea disertației în Studii culturale. Tezele lor sunt aproape gata, prezentările sunt în lucru, așa că antrenamentul oratoric e binevenit.

Plecat / Away – Cosmin Bumbuț (fotograf) și Elena Stancu (jurnalistă)

Tur ghidat al expoziției: 19 aprilie, ora 18:00, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) Prezentarea proiectului: 20 aprilie, ora 17.00, Sala de Lectură, aripa dreaptă, etaj 1, Facultatea de Litere, Universitatea din București. Moderare și organizare: lector asociat dr. Mihai Ometiță. Fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu documentează de șase ani și jumătate comunitățile de migranți români din Europa. Până acum au călătorit în 12 țări și au publicat peste 130 de reportaje despre muncitorii sezonieri din Germania, doctorii și asistentele din Anglia, angajații în turism din Portugalia, fermierii din Norvegia, electricienii navali din Danemarca, cercetătorii din Suedia, studenții din Olanda, femeile care lucrează la curățenie în Spania sau care îngrijesc bătrâni în Italia. Cei doi călătoresc cu un campervan și devin parte din viețile celor pe care îi documentează, iar proiectul lor surprinde munca, viața cotidiană și procesul de integrare prin care trec migranții români și familiile lor transnaționale. Proiectul lor a fost nominalizat în 2025 la True Story Award, în 2023 la European Press Prize, a primit un fellowship de la Pulitzer Center în 2021 și mai multe premii românești de fotografie și jurnalism. În 2024, a fost expus la Muzeul Țăranului Român din București și la Literaturhaus Berlin, iar în 2021 la Bienala de Arhitectură de la Veneția, în pavilionul României. Cosmin Bumbuț a fotografiat timp de 15 ani pentru cele mai importante branduri din România. La 40 de ani, a început să facă fotografie documentară. În 2012 a publicat, împreună cu Elena Stancu, albumul Cuba continuă (Editura Art), despre viața cubanezilor într-un moment de tranziție. În 2013, a publicat Bumbata (Editura Punctum), un album despre viața deținuților din Penitenciarul Aiud înainte și după aderarea României la UE. În 2015, a câștigat premiul I la secțiunea Arhitectură a concursului Sony World Photography Awards cu proiectul Camera Intimă, pentru care a vizitat toate penitenciarele din România. Fotografiile sale au fost expuse la Berlin European Month of Photography (2016) și la Brussels Summer of Photography, BOZAR (2012). În noiembrie 2013, jurnalista Elena Stancu – pe atunci redactor-șef adjunct la revista Marie Claire – și fotograful Cosmin Bumbuț s-au mutat într-un campervan ca să poată lucra la proiecte documentare. Au publicat reportaje despre sărăcie extremă, violență domestică, comunități marginalizate de romi, viața în penitenciare, criza de medicamente, abandon școlar și migrație. Au realizat două filme documentare: Ultimul căldărar (2016), despre o familie de romi din sudul României care emigrează în Franța, și Rezidentele (2018), despre primul centru din România pentru deținutele cu boli mintale. În 2017, au publicat volumul de reportaje Acasă, pe drum (Humanitas). În ianuarie 2019 au început să lucreze la „Plecat”, cel mai amplu proiect documentar despre migrația românilor în Europa. Proiectul urmărește, din interior, viețile românilor din diaspora: procesele de integrare în noile societăți, echilibrul fragil dintre dorul de acasă și nevoia de apartenență, viața familiilor transnaționale și modul în care migrația transformă identitatea, valorile și relația cu România. Este un demers jurnalistic de profunzime, care pune în lumină realitatea emoțională și socială a unei generații care schimbă, în același timp, România și Europa.

Spectacolul ca întâlnire. Despre alegeri regizorale, estetici teatrale și rescrierea clasicilor cu regizorul Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu a debutat ca actor, în câteva piese de teatru semnate de Radu Afrim; a fondat în Paris, împreună cu scriitorul și regizorul Yan Verburgh, „Compania 28”, creând spectacole franco-române cu vizibilitate internațională. Este prezent atât pe scene independente, în spații experimentale, cât și pe cele oficiale, ale teatrelor naționale din București, Sibiu, Timișoara. În 2020 câștigă premiul UNITER la secțiunea „cea mai bună regie”, pentru coproducția internațională Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba (ARCUB şi Companie des Ogres din Franţa.) Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Adina Drăgan (masterandă an II, programulSocietate, multimedia, spectacol) și Alina Gabriela Mihalache (lector dr.).

Kenopsia / Metanoia – seminar și vizită de atelier

Intervin: Ștefan Ungureanu, artist vizual; George Anghelescu, artist vizual În cadrul seminarului și al vizitei de atelier, artiștii vizuali Ștefan Ungureanu și George Anghelescu vor prezenta expoziția Kenopsia / Metanoia, curatoriată de criticul de artă Dan Popescu și găzduită în perioada 13 decembrie 2025 – 28 februarie 2026 de InVitro Gallery, din Cluj-Napoca. „Ștefan Ungureanu and George Anghelescu are millennials. What is the specific difference of Gen Y artists from their predecessors? To my mind, it is something that pertains to how⎯most of them being urban⎯they relate to the future and the past. To Gen Ys, the past does not carry the dramatic power of tradition, and the future is regarded with a mixture of optimism and melancholy. The present exhibition proposes two examples of affective-axiological visual positioning in relationship with the future and the past. Kenopsia is the eerie, forlorn atmosphere of a place that is usually bustling with people and life but is now empty and quiet. It is one of those feelings for which one would not even suspect that there is a term to describe it. Ștefan Ungureanu comes up with an image which captures this feeling and makes it even more ineffable, in mental landscapes which clearly suggest a fictional future. Despite looking like a landschaft reminiscent of a desert in Arizona, it bears the traces of a human terraforming and of a living which is still smoking, or which can still be glimpsed. It is the image of the melancholy of the future. George Anghelescu points up the way millennials relate to the past. Reiterating a previously expressed idea, to Gen Ys the past is either something to be ignored or left behind by embracing the countless injustices. Visual metanoia is George’s obsession. No nation remains untainted by its history, and Anghelescu proposes in each constructed image a tension between horror and beauty which works better than many history treatises.” (Text: Dan Popescu / Translation: Bertha Savu) 

Grădina Deliciilor Sintetice – despre expoziții multimedia imersive

Invitată: Cristina Bodnărescu, artist new media, co-fondatoare Ethics of Joy, alumna masteratului CESI „Societate, Multimedia, Spectacol” Organizare și moderare: lector univ. dr. Ana Negoiță, prof. univ. dr. habil. Laura Mesina Proiectul Grădina Deliciilor Sintetice propune o lectură postumanistă a relației dintre om și tehnologie, abordată prin practici transdisciplinare și tehnologii emergente. Practic, o echipă multidisciplinară împletește artele vizuale, design, muzică, programare, modelare și printare 3D, electronică, AI, VR și scenografie, pentru a crea o experiență artistică imersivă în realitatea virtuală, a deschide accesul spre un public nou și a integra arta digitală în educație. În cadrul întâlnirii, Cristina Bodnărescu va deschide culisele proiectului și va prezenta conceptul curatorial, modul în care lucrările investighează raporturile dintre uman, non-uman și tehnologic, noile forme de sensibilitate generate de interactivitatea om–artă–tehnologii și felul în care artiștii implicați în realizarea expoziției integrează corpul, percepția și ecologia afectivă într-un cadru postnatural. Expoziție, ce cuprinde nouă instalații artistice, din care cinci instalații imersive nou realizate, a fost curatoriată de Ioana Iuna Șerban (Muzeul de Artă Recentă, București), doctor CESI în Științe umaniste și Arte/ Filologie. Proiect co-finanțat AFCN. Parteneriat instituțional cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI).

Tema în dezbatere: Perspective ecologice - Eco-poetici

Invitați: conf. univ. dr. Simona Popescu și prof. univ. dr. habil. Caius Dobrescu „În lumile imaginare ale tragediei ecologice, atitudinile pasive și active se îmbină liber: viziuni perplexate ale distrugerii universale, cu un destrucționism paradoxal, care se pretinde anti-distructiv; oroarea neputincioasă în fața dezastrului global, cu o globală furie împotriva Mașinii presupusă a-l fi provocat.” (Caius Dobrescu) „Ecologia, am reținut eu demult, la școală, de la doamna Moldovan, profesoara mea de biologie, înseamnă și «logica viului», iar asta m-a atras de copil, apoi s-a tot amplificat interesul meu pentru acest tip de «logică» (și nelogică) a Lumii – de la cea concretă, din proximitate, la, mai târziu, circulația ideilor în natură, cu tot cu mișcările, asociațiile, analogiile, tropismele, conexiunile, freamătul, Vântul Paraclet care leagă văzutele și nevăzutele, cele de jos cu cele de sus și tot așa. În limba greacă, οἶκος (oíkos) înseamnă „casă”, iar λογία (-logía) «știință», așadar vorbim despre studiul «casei» vieții, cum ar veni. Dar «casa» asta e lumea largă, cu multe încăperi, labirint deschis.” (Simona Popescu)

Perspective ecologice - Citiri difractive în cercetarea postumană

Întâlnirea va urmări diferitele moduri în care conceptul dedifracție, în felul în care acesta a fost dezvoltat de Karen Barad, este mobilizat în diferite metodologii postumane în mai multe domenii: sociologie, studii ale educației, studii culturale sau în cercetări artistice. Maria Perșu își va prezenta propria cercetare alături de alte demersuri similare, pentru a discuta etico-onto-epistemologia propusă de astfel de practici metodologice. 

CROSS-CUTS. Proiecții-atelier

Program de filme (scurtmetraje) realizate de către artiste din comunitatea CESI: Smaranda Găbudeanu, Roxana Pop, Isabela Adoch, Ioana Săvuț, Iulia Enkelana, Oana Gabriela Corbu, Adnana Greșiță. Se spune adesea că între teorie și practică ar fi o crevasă adâncă, de netrecut. Prin aceste proiecții-atelier încercăm să arătăm contrariul – să vedem cum anume preocupările artistice se îngemănează cu activitățile academice. Filmele din acest program sunt deopotrivă intime și percutante. Prin producțiile lor, artistele cartografiază și își aproprie (cel puțin temporar) diferite tipuri de geografii, unele reale, altele imaginare, căutând să reprezinte afecte, traume, ontologii (ale imaginii), sisteme simbolice.

Atelierul „Misterul la intersecția dintre sacru și profan în telenovela horror «Mireasa lui Iuda» (2002)

Drd. Diana Buhuș (Daiana Shin) explorează misterul, pornind de la figura lui Iuda ca metaforă (vizuală), și tema morții ca artă (vizuală). Cercetările sale înglobează teme și abordări𝑜𝑢𝑡𝑜𝑓𝑡ℎ𝑒𝑏𝑜𝑥.

Seria „Perspective ecologice”, atelierul „Hrana, regina și câteva albine lucrătoare: Structuri de colaborare la insecte și oameni”

Drd. Irina Bobei în dialog cu Daniela Custrin, curatoare independentă, alumnă CESI. Sacrificiul altruist, conservarea echilibrului și a unității, complexitatea structurilor de habitat, comunicarea interspecii - câteva premise pentru a urmări comportamentele colective din lumea insectelor, printr-o înțelegere a rolului acestora în co-evoluție. Explorăm semnificația reacțiilor noastre față de insectele neiubite, apelând la o înțelegere mai sensibilă a lexiconului somatic legat de dezgust și respingere.

NEO/ESTETICILE COEXISTENȚEI NON/UMANULUI - Colocviul masteranzilor anul II

FUTURE ORIENTED CULTURAL STUDIES

Reading Urban Strata: Semiotics of Post-Communist Spaces

Scientific and Organisational Committee: PhD candidates Eliza Pătrașcu and Irina Bobei (SD SITT/CESI University of Bucharest) Dr. Ileana Marin (SD SITT/CESI University of Bucharest, University of Washington) Dr. Cristina Albu (University of Missouri-Kansas City) Special Guest: Dr. Isaac Marrero-Guillamón (Universitat de Barcelona) Visual Identity: eliza_demian Reading Urban Strata: Semiotics of Post-Communist Spaces Bucharest | 11–14 June 2025 This event brings together researchers, artists, and practitioners to reflect on how time, architecture, and society intersect in post-communist cities. Focusing on Bucharest’s layered urban fabric, we will explore architecture as a living organism shaped by ideology, memory, and everyday use. How can we read the residues of history inscribed in the city? And how might alternative forms of research and storytelling reframe these narratives? Join us for one or more of the panels, screenings, site visits, and performative interventions that open up new ways of reading the city and its histories. Registration required! If you want to attend, please send us an e-mail at patrascu.eliza@gmail.com – limited spots available!

Evenimente dedicate Prof. Victor Ieronim Stoichiță

7 aprilie, ora 13:30, Rectoratul Universității din București, Sala Senatului (Șoseaua Panduri, nr. 90) Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa domnului Victor Ieronim Stoichiță, profesor emerit al Universității din Fribourg (Elveția), cel mai important teoretician al imaginii și istoric de artă român. 8 aprilie, ora 17:00, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Aulă (Calea Victoriei, nr. 88) Victor Ieronim Stoichiță – DESPRE VISE – Conferință magistrală Conferința este în relație cu impresionanta sa lucrare recentă „La fabrique du rêve. Songe et représentation au seuil de la modernité” (Éditions Hazan, 2024).Istoria artei și a imaginilor s-a văzut confruntată, cu mult timp înainte de revoluția suprarealistă, cu experiențele onirice, cărora a încercat sa le dea o formă vizibilă. Fenomenul este important mai ales din cauza sfidărilor provocate de depășirea regimului strict verbal implicat de «povestirea» (orală sau textuală) a unui vis, cu toate dificultățile și capcanele lui, prin apelul la o relatare fundamental vizuală. Această re-dare vizuală implică o serie de dificultăți specifice. Asupra lor își propune să se oprească această conferință (Victor Ieronim Stoichiță)Care este locul iluziei visului în epoca inventării perspectivei? Care sunt provocările pe care le implică reprezentarea stărilor modificate de conștiință în momentul descoperirii cogito-ului? Cum este definit statutul semnului oniric în domeniul pictural? Cei mai importanți artiști, de la Rafael și Michelangelo la Vermeer, de la Giotto și Dürer la Bosch și Schongauer, s-au oprit asupra acestor întrebări, încercând să ofere o serie de răspunsuri. Alții, mai puțin cunoscuți, au adus în discuție aceste întrebări punând la îndoială, prin abordarea lor, ideile oniromanției clasice, precum și capacitățile interpretative ale spectatorului. Prin această reflecție critică aflată la intersecția dintre interpretarea viselor și analiza imaginilor, Victor Ieronim Stoichiță abordează o problemă hermeneutică fundamentală: cum să abordăm indistinctul, neclarul, imprecisul, obscurul, vagul. (trad. din fr. Humanitas) 9 aprilie, ora 16:00, Sala de Lectură, Facultatea de Litere a Universității din București (str. Edgar Quinet, nr. 5-7) DESPRE AUTOBIOGRAFIE – Masă rotundă Participanți: Victor Ieronim Stoichiță, profesor emerit al Universității din Fribourg Ana Blandiana, scriitoare, membru corespondent al Academiei Române Sorin Alexandrescu, profesor emerit al Universității din Amsterdam, director-fondator al CESI, membru de onoare al Academiei Române Iulian Boldea, profesor la UMFST „G.E. Palade” din Târgu Mureş, redactor-șef al revistei Vatra. Moderatorul întâlnirii, Sorin Alexandrescu, va porni dialogul de la autobiografia lui Victor Ieronim Stoichiță, „Despărțirea de București. O povestire” (trad. din fr. Mona Antohi, Humanitas, 2024 [2015], pp. 193-194). Publicată în franceză în 2014, aceasta a fost răsplătită de către Academia franceză în anul 2015 cu Premiul pentru răspândirea limbii și literaturii franceze. Va fi dezbătută, de asemenea, relația dintre identitatea personală, istorie, text și imagine, apartenență culturală, memorii și jurnal. Promotori și organizatori principali: Sorin Alexandrescu și Laura Mesina Parteneri instituționali: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, New Europe College, Humanitas, Asociația IMAGORA-CESI.

ÎN TIMPURILE NOASTRE: VIZUALITĂȚI ARTISTICE, PEDAGOGII, ARHIVE - Colocviul masteranzilor, anul II