Admitere2026
Portret Sorin Alexandrescu
Profesor dr.

Sorin Alexandrescu

Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, devenind apoi asistent (1963) şi lector (1966) la Catedra de literatură comparată. Şi-a luat doctoratul în 1971, cu o teză despre Faulkner. Pleacă în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferenţiar (1976) şi profesor (1980) de literatură română şi de semiotică. Este fondator al revistei International Journal of Romanian Studies şi al Asociaţiei Internaţionale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociaţiei Olandeze de Semiotică şi al Institutului de Cercetări al Universităţii din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie şi teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetări semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca şi al comitetului consultativ al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică. A fost co-organizator a două mari expoziţii de artă românească: Cer şi pământ. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) şi Artă figurativă. Începutul şi sfârşitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998). S-a implicat în acţiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înfiinţînd în 1988, la Amsterdam, alături de oameni politici şi de ziarişti de prestigiu, Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) şi publicaţia Roemenië Bulletin, făcînd frecvent analize ale situaţiei din România în NRC Handelsblad şi Oost Europa Verkenningen (Amsterdam), ca şi la radioul şi televiziunea olandeze şi organizînd, prin Roemenië Comité, numeroase demonstraţii publice de protest la Amsterdam şi la Haga. A venit la Bucureşti cu o echipă de ziarişti olandezi a treia zi după Revoluţie, pentru reportaje „pe viu”, ca şi pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A susţinut ulterior cursuri universitare la Bucureşti, Constanţa şi Iaşi. Între 1998 şi 2000 a fost consilier pentru cultură şi învăţămînt al preşedintelui Emil Constantinescu. În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi a fondat, împreună cu Laura Mesina şi cu alţi colegi, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat şi postdoctorat, unde lucrează şi în prezent. A publicat numeroase cărţi, printre care William Faulkner (Editura pentru literatură universală, 1969), Poetică şi stilistică (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptură (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), Lumea incertă a cotidianului (Polirom, 2021), ca şi sute de articole şi studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, şi Hachette, 1979) şi de H. Parret (de Gruyter, 1983). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară în 1969 (pentru William Faulkner) şi 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în străinătate şi pentru sprijinul adus societăţii civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofiţer, acordat de regina Olandei (2002), Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat de Casa Regală a României (2017) și „Al IX-lea Premiu Cantemir”, distincție oferită în cadrul Colocviilor Regale (2022), sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României. Din 2022, este Membru de Onoare al Academiei Române.

Portret Laura Mesina
Profesor dr. habil.

Laura Mesina

Laura Mesina este conferențiar în studii culturale, coordonator al programelor de studii SD SITT, membru-fondator și secretar științific CESI. Este membru al Școlii Române, Accademia di Romania in Roma, membru în asociații internaționale în istorie și studii culturale și președinte co-fondator al Asociației Imagora-CESI. În programul de cercetare la CESI vizează în principal imaginea, imaginarul și cultura urbană europeană. Metodele proprii de lucru, transdisciplinare, sunt: arheologia imaginarului, genealogia critică a formelor culturale și neo-ekphrastica multimedială. Studiile sale se concentrează asupra reprezentării puterii în texte, arte și arhitectură și, subsecvent, asupra dispozitivelor privirii și efectului de prezență al obiectului cultural. În programul didactic tratează istoria ideilor și a instituțiilor cu referire la: patrimoniul urban și memoria colectivă; circulația și mutațiile formelor culturale și ale conceptelor; teorii și practici ale schimbării în cultura urbană și în educație; metamodernitatea și pluriperspectivismul ca metodă critică; studiile post-coroniale, digitalocena și documanitatea (Maurizio Ferraris, 2021). Proiecte 2021-2023 Renașterea post-bizantină în estul european: principele Neagoe Basarab prin texte și imagini, Coordonare și editare volum colectiv: Laura Mesina (CESI, Universitatea din București) și Alice Isabella Sullivan (Tufts University) Romanicul minor. Genealogii ale imaginii (Editura Polirom), Autor: Laura Mesina ARCO – Alumni dell’ Accademia di Romania in Roma Colloquia (Ediția I, 2022). Transdisciplinaritate în științele și artele românești contemporane. Alumnii ARR. Școala Română de la Roma, la Centenar (1922-2022), Coordonare și editare volum colectiv: Laura Mesina (CESI, Universitatea din București) și Oana Boșca-Mălin (Accademia di Romania)

Portret Raluca Bibiri
Lector dr.

Raluca Bibiri

Proiectele sale de cercetare explorează metodologiile postumaniste de interogare a raportului culturii vizuale și materiale cu ecosistemele, prin stabilirea unor conexiuni și continuități în țesătura epistemică extinsă transdisciplinar în jurul problematicilor feministe intersecționale. În aria sa de cercetare, se regăsesc diferențele sexuale și de gen, psihanaliza poststructuralistă, estetica matrixială, studiile traumei, diverse forme de reprezentare vizuală, cu accent pe componenta cinetic-performativă – instalație video, film experimental, documentar, ficțiune. Interesele sale recente vizează mediul colaborativ al artelor, într-un spațiu al coabitării și al integrării mai-mult-decât-umanului; disoluția granițelor disciplinare și deschiderea transmedială a spațiului reprezentării; teoriile transumaniste ale corporalității cyborg și vizualitatea în mediul virtual. Volume publicate Autoreprezentarea feminină. O psihanaliză culturală, Editura Universității din București, 2014 Feminitatea. De la diferență la in/diferență sexuală, Editura Universității din București, 2014. Proiecte Relationscapes in Alternative Modern(c)ities (2022) (coordonatoare proiect), parteneriat în consorțiu CIVIS cu Universitatea din Glasgow, Universitatea Aix-Marseille și Universitatea Capodistriană din Atena. HistoricAL-cities, cLimate-change & cOmmunities (2022) (parteneriat), proiect inițiat de Universitatea Sapienza din Roma, în consorțiul CIVIS cu Universitatea din București și Universitatea din Tübingen.

Portret Ileana Marin
Conferențiar dr. habil.

Ileana Marin

Ileana Marin are o dublă afiliere: la Universitatea din București – Școala Doctorală “Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu” (SD SITT) /CESI și la Universitatea Washington, Seattle, la Centrul Ellison. În ambele centre universitare predă cursuri interdisciplinare care pornesc din preocupările ei de cercetare. A publicat cărți dedicate artiștilor prerafaeliți, esteticii victoriene și miturilor tragice, precum și numeroase studii și articole despre materialitatea textelor literare, picturale și grafice. În ultimii ani s-a focalizat asupra literaturii electronice și artei digitale.

Portret Laura Marin
Lector dr.

Laura Marin

După o teză în filologie/istoria și semiologia textului și a imaginii, pregătită în cotutelă la Universitatea din București și la Universitatea Paris Diderot, susținută în 2011 și publicată doi ani mai tîrziu sub titlul Le Neutre. Lire Blanchot dans les traces de Levinas et Derrida (EUB, col. CESI „Text și imagine”, 2013), Laura Marin se orientează în parcursul său de cercetare către studiile vizuale, cu un interes particular pentru teoriile imaginii. A coordonat un dosar tematic intitulat „Georges Didi-Huberman : déplier l’image” în revista Images. Imagini. Images. Journal of Visual and Cultural Studies (CESI/Institutul European, 2016). Între 2015 și 2018 a coordonat un proiect colectiv de cercetare postdoctorală consacrat teoriilor contemporane ale figurii, care s-a finalizat cu trei volume publicate : o antologie de texte teoretice în traducere (Figura – Corp, Artă, Spațiu, Limbaj, EUB, 2017), un volum colectiv reunind actele colocviului internațional organizat în cadrul proiectului (Usages de la figure, régimes de figuration, EUB, 2017, co-editor Anca Diaconu) și un volum colectiv reunind studiile membrilor echipei de proiect (Working through the Figure. Theory, Practice, Method, EUB, 2018, co-editor Anca Diaconu). A tradus în limba română, printre altele, două volume semnate de Georges Didi-Huberman : În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei (Tact, 2019) și În fața timpului. Istoria artei și anacronismul imaginilor (Tact, 2021). Domenii de interes științific: Teorii ale imaginii și imaginarului, teorie critică, french theory, istorie intelectuală, memorie și moștenire culturală. Cursuri susținute

Portret Alina Mihalache
Lector dr.

Alina-Gabriela Mihalache

Alina Gabriela Mihalache este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București (1998), doctor în Filologie (2013), autor al volumului Eugen Ionescu / Eugène Ionesco. De la teatrul suprarealist la teatrul postdramatic (2016) și al ediției Al. Davila, Scrisori către domnul X. Eseuri teatrale (EUB, 2022). Predă o serie de cursuri pe teme de istorie și teorie teatrală la programul de masterat „Societate, multimedia, spectacol (SMS)”. A participat la numeroase conferințe, colocvii și workshopuri naționale și internaționale, cu diverse comunicări privitoare la avangarda literară și teatrală românească în context european, a publicat lucrări în mai multe reviste științifice și în volume colective. A scris recenzii, cronici literare și dramatice pentru revistele culturale România literară, Observator cultural, Teatrul azi, aLtitudini ș.a.

Portret Ana-Maria Negoiță
Lector dr.

Ana-Maria Negoiță

Ana Negoiță are un  doctorat în Științe Umaniste și Arte pregătit în cotutelă la Universitatea din București (Centrul de Excelență în Studiul Imaginii) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cu un stagiu de pregătire în cadrul unei burse doctorale europene la Universitatea Sapienza – Roma. Expertiza profesională și academică este construită în domeniul artelor vizuale și studiilor curatoriale. Curator de artă contemporană cu un portofoliu care include nume importante de artiști români și internaționali, coordonator pentru numeroase expoziții, în calitate de curator, în galerii, muzee și instituții specializate din țară și străinătate, autoare de studii și articole dedicate artelor vizuale, Ana Negoiță susține în cadrul programelor masterale ale SD-SITT/CESI cursuri și laboratoare de cercetare științifică consacrate artei secolul XX, artei  contemporane și noilor tehnologii ale imaginii artistice.

Portret Corina Popa
Lector dr.

Corina Popa

Corina Popa este doctor în Filologie (subdomeniul Lingvistică) și urmează al doilea program de doctorat în Studii culturale, în cadrul Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii. Este fondatoarea proiectului Școala de gramatică și realizatoarea rubricii de gramatică a matinalului “Vorbește lumea” de la ProTV. La CESI, susține cursuri de redactare științifică la programele de masterat TPI și SMS. Experiența sa profesională este strâns legată de domeniul educației și al cercetării, fiind, de-a lungul timpului, purtătoare de cuvânt a Ministerului Educației (oct. 2022 – ian. 2023), consilieră la Departamentul Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale (2021-2022), expertă în etică universitară în cadrul UEFISCDI (2021-2022) și consilieră pe probleme de educație la Parlamentul României (2019-2021). Volume publicate: Strategii de construire a identității europene în discursul diplomatic românesc (EUB, 2023) Domenii de interes: analiza discursului, comunicare interculturală, pedagogia diversității, educație interculturală.

Portret Mihai Ometita
Lector dr.

Mihai Ometiță

Mihai Ometiță și-a obținut doctoratul în filosofie la University of East Anglia (UK) și a absolvit un masterat de cercetare la Rijksuniversiteit Groningen (NL). A fost bursier postdoctoral la New Europe College – Institute for Advanced Study (NEC) și apoi tânăr cercetător și director de proiect la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). Predă cursuri de filosofia artei, estetici ale cotidianului, etici aplicate ale mediilor vizuale, film și filosofie. Proiectele lui de cercetare îmbină filosofia fenomenologică și analitică cu studiile culturale și de cinema. Este membru al unor forumuri precum Societatea Română de Fenomenologie (SRF) și Central and East European Society for Phenomenology (CEESP). Publicațiile sale includ traducerea din germană a manuscriselor de fenomenologie ale lui Wittgenstein (în curs de apariție), volumul co-editat Wittgenstein and Phenomenology (Routledge, 2018), articole în reviste științifice și contribuții la volume colective precum The Philosophy of Werner Herzog (Rowman & Littlefield, 2020) sau Colours in the Development of Wittgenstein’s Philosophy (Palgrave Macmillan, 2017). A prezentat peste 40 de lucrări la evenimente academice în variate medii universitare din Belgia, Brazilia, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Olanda. Proiecte recente: Modalities of Intentional Action (ModalAct), ICUB 2018-2019 Faces of Cinematographic Modernism (CineMode), UEFISCDI 2020-2022 Publicații disponibile – profil Academia.edu Cel mai recent proiect de cercetare – ICUB Cel mai recent eveniment academic – SRF