După o teză în filologie/istoria și semiologia textului și a imaginii, pregătită în cotutelă la Universitatea din București și la Universitatea Paris Diderot, susținută în 2011 și publicată doi ani mai tîrziu sub titlul Le Neutre. Lire Blanchot dans les traces de Levinas et Derrida (EUB, col. CESI „Text și imagine”, 2013), Laura Marin se orientează în parcursul său de cercetare către studiile vizuale, cu un interes particular pentru teoriile imaginii.
A coordonat un dosar tematic intitulat „Georges Didi-Huberman : déplier l’image” în revista Images. Imagini. Images. Journal of Visual and Cultural Studies (CESI/Institutul European, 2016). Între 2015 și 2018 a coordonat un proiect colectiv de cercetare postdoctorală consacrat teoriilor contemporane ale figurii, care s-a finalizat cu trei volume publicate : o antologie de texte teoretice în traducere (Figura – Corp, Artă, Spațiu, Limbaj, EUB, 2017), un volum colectiv reunind actele colocviului internațional organizat în cadrul proiectului (Usages de la figure, régimes de figuration, EUB, 2017, co-editor Anca Diaconu) și un volum colectiv reunind studiile membrilor echipei de proiect (Working through the Figure. Theory, Practice, Method, EUB, 2018, co-editor Anca Diaconu).
A tradus în limba română, printre altele, două volume semnate de Georges Didi-Huberman : În fața imaginii. Întrebare despre finalitatea unei istorii a artei (Tact, 2019) și În fața timpului. Istoria artei și anacronismul imaginilor (Tact, 2021).
Domenii de interes științific : teorii ale imaginii și imaginarului, teorie critică, french theory, istorie intelectuală, memorie și moștenire culturală.